dumeri

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din bulgară домeря (domerja).

Pronunție

  • AFI: /du.me'ri/


Verb


Conjugarea verbului
(se) dumeri
Infinitiv a (se) dumeri
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) dumeresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) dumerească
Participiu dumerit
Conjugare IV
  1. (v.refl. tranz.) a pricepe sau a facepriceapă clar (după ce fusese nedumerit), a-și da sau a face să-și dea bine seama; a (-și) explica.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe