Sari la conținut

descuraja

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

După franceză décourager.

Pronunție

  • AFI: /des.ku.ra'ʒa/


Verb


Conjugarea verbului
(se) descuraja
Infinitiv a (se) descuraja
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) descurajez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) descurajeze
Participiu descurajat
Conjugare I
  1. (v.refl. tranz.) a-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă curajul, entuziasmul, nădejdea; a (se) demoraliza.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe