deshăma

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din des- + a (în)hăma.

Pronunție

  • AFI: /des.hə'ma/


Verb


Conjugarea verbului
deshăma
Infinitiv a deshăma
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
desham
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să deshame
Participiu deshămat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a scoate hamul de pe cal; a desprinde calul de la un vehicul.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe