despecetluit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a despecetlui.

Pronunție

  • AFI: /des.pe.ʧe.tluˈit/


Substantiv


Declinarea substantivului
despecetluit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ despecetluit despecetluite
Articulat despecetluitul despecetluitele
Genitiv-Dativ despecetluitului despecetluitelor
Vocativ despecetluitule despecetluitelor
  1. despecetluire.


Traduceri

Referințe