detracta

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză détracter.

Pronunție

  • AFI: /de.trak'ta/


Verb


Conjugarea verbului
detracta
Infinitiv a detracta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
detractez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să detracteze
Participiu detractat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (livr.) a ponegri, a defăima pe cineva.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe