dichis

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) dichisi (derivat regresiv).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
dichis
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dichis dichisuri
Articulat dichisul dichisurile
Genitiv-Dativ dichisului dichisurilor
Vocativ dichisule dichisurilor
  1. (pop. și fam.) (la pl.; adesea fig.) obiecte mărunte, piese, accesorii (lipsite de importanță) care completează un sistem și ajută la buna lui funcționare.
  2. podoabă, găteală, ornament.

Locuțiuni


Traduceri

Referințe