diligență

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză diligence.

Pronunție

  • AFI: /di.li'ʤen.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
diligență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ diligență diligențe
Articulat diligența diligențele
Genitiv-Dativ diligenței diligențelor
Vocativ diligență diligențelor
  1. trăsură mare, acoperită, cu care se făcea în trecut transportul regulat de poștă și de călători pe distanțe mai lungi; poștalion.


Traduceri

Etimologie

Din latină diligentia, franceză diligence.

Pronunție

  • AFI: /di.li'ʤen.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
diligență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ diligență diligențe
Articulat diligența diligențele
Genitiv-Dativ diligenței diligențelor
Vocativ diligență diligențelor
  1. (livr.) sârguință, osteneală; zel. promptitudine.


Traduceri

Referințe