dischetă
română
Etimologie
Din franceză disquette, engleză diskette.
Pronunție
- AFI: /disˈke.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului dischetă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | dischetă | dischete |
| Articulat | discheta | dischetele |
| Genitiv-Dativ | dischetei | dischetelor |
| Vocativ | ' | ' |
- disc constituind suportul magnetic al informației cu care se operează în informatică.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '09 via DEX online