disgrafie
română
Etimologie
Din franceză dysgraphie.
Pronunție
- AFI: /dis.gra'fi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului disgrafie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | disgrafie | disgrafii |
| Articulat | disgrafia | disgrafiile |
| Genitiv-Dativ | disgrafiei | disgrafiilor |
| Vocativ | disgrafie | disgrafiilor |
- (med.) perturbare patologică a scrisului, care se deformează devenind neciteț.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online