disident

română

Variante

• dizident

Etimologie

Din franceză dissident < latină dissidens, dissidentis.

Pronunție

• AFI: /di.si'dent/

Substantiv

Declinarea substantivului disident
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	disident	disidenți
Articulat	disidentul	disidenții
Genitiv-Dativ	disidentului	disidenților
Vocativ	disidentule	disidenților

1. persoană care are păreri sau opinii deosebite față de colectivitatea, organizația etc. din care face parte.
2. (adjectival)

   Grup disident

Cuvinte derivate

• disidentă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online