disown
(English)
Etimologie
Pronunție
- AFI: /dɪs'əʊn/
Verb
| Conjugarea verbului to disown | |
| Infinitiv | to disown |
| Prezent simplu pers. 3 sg. |
disowns |
| Trecut simplu | disowned |
| Participiu trecut | disowned |
| Participiu prezent | disowning |
- a abjura, a renega, a se lepăda de cineva, a nu recunoaște paternitatea etc.
- Lord Capulet and his wife threatened to disown their daughter Juliet if she didn't go through with marrying Count Paris.
Sinonime
Cuvinte derivate
Nota Bene
- Folosit în special de părinți despre copiii lor; un termen mai puternic decât (to) estrange. De asemenea, acest termen poate fi folosit de copiii referitor la părinții sau frații lor.