disown
Aspect
(English)
Etimologie
Pronunție
- AFI: /dɪs'əʊn/
Verb
Conjugarea verbului to disown | |
Infinitiv | to disown |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
disowns |
Trecut simplu | disowned |
Participiu trecut | disowned |
Participiu prezent | disowning |
- a abjura, a renega, a se lepăda de cineva, a nu recunoaște paternitatea etc.
- Lord Capulet and his wife threatened to disown their daughter Juliet if she didn't go through with marrying Count Paris.
Sinonime
Cuvinte derivate
Nota Bene
- Folosit în special de părinți despre copiii lor; un termen mai puternic decât (to) estrange. De asemenea, acest termen poate fi folosit de copiii referitor la părinții sau frații lor.