Sari la conținut

dispecerat

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din dispecer.

Pronunție

  • AFI: /dis.pe.ʧe'rat/


Substantiv


Declinarea substantivului
dispecerat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dispecerat dispecerate
Articulat dispeceratul dispeceratele
Genitiv-Dativ dispeceratului dispeceratelor
Vocativ dispeceratule dispeceratelor
  1. serviciu în care își desfășoară activitatea dispecerul.


Traduceri

Referințe