dispecer
română
Etimologie
Din engleză, franceză dispatcher.
Pronunție
- AFI: /dis'pe.ʧer/
Substantiv
| Declinarea substantivului dispecer | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | dispecer | dispeceri |
| Articulat | dispecerul | dispecerii |
| Genitiv-Dativ | dispecerului | dispecerilor |
| Vocativ | dispecerule | dispecerilor |
- tehnician sau sistem automat care urmărește, coordonează și reglementează operativ mersul producției dintr-o întreprindere, care supraveghează mișcarea trenurilor pe o anumită porțiune a liniei etc.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online