disprețuit

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a disprețui.

Pronunție

  • AFI: /dis.pre.ʦu'it/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
disprețuit
Singular Plural
Masculin disprețuit disprețuiți
Feminin disprețuită disprețuite
Neutru disprețuit disprețuite
  1. care este tratat cu dispreț; desconsiderat.


Traduceri

Referințe