Sari la conținut

disprețuitor

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a disprețui + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /dis.pre.ʦu.i'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
disprețuitor
Singular Plural
Masculin disprețuitor disprețuitori
Feminin disprețuitoare disprețuitoare
Neutru disprețuitor disprețuitoare
  1. (adesea adverbial) care disprețuiește, care exprimă sau dovedește dispreț.


Traduceri

Referințe