disprețuitor
română
Etimologie
Din a disprețui + sufixul -tor.
Pronunție
- AFI: /dis.pre.ʦu.i'tor/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului disprețuitor | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | disprețuitor | disprețuitori |
| Feminin | disprețuitoare | disprețuitoare |
| Neutru | disprețuitor | disprețuitoare |
- (adesea adverbial) care disprețuiește, care exprimă sau dovedește dispreț.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online