dovedi

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din slavă dovesti, dovedon („a argumenta”).

Pronunție

  • AFI: /do.ve'di/


Verb


Conjugarea verbului
(se) dovedi
Infinitiv a (se) dovedi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) dovedesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) dovedească
Participiu dovedit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a arăta cu probe, cu argumente, cu mărturii existența sau inexistența unui fapt, a unei situații etc.; a demonstra, a proba.
    Și-a dovedit temeinic ideile.
  2. (v.tranz. și refl.) a (se) arăta, a (se) manifesta, a (se) vădi într-un anumit fel.
  3. (v.tranz.) (pop.) a învinge, a birui.
  4. a întrece, a lăsa pe cineva în urmă.
  5. (v.tranz. și intranz.) (pop.) a prididi, a răzbi; a termina, a isprăvi.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe