doiniță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din doină + sufixul -iță.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
doiniță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ doiniță doinițe
Articulat doinița doinițele
Genitiv-Dativ doiniței doinițelor
Vocativ doiniță doinițelor
  1. diminutiv a lui doină; doinișoară.


Traduceri

Anagrame

Referințe