donicioară

română

Etimologie

Din doniță + sufixul -ioară.

Pronunție

• AFI: /do.ni.ʧi'o̯a.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului donicioară
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	donicioară	donicioare
Articulat	donicioara	donicioarele
Genitiv-Dativ	donicioarei	donicioarelor
Vocativ	donicioară	donicioarelor

1. diminutiv al lui doniță.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• coroidiana

Referințe

• DEX '98 via DEX online