drăgălășenie

română

Etimologie

Din drăgălaș + sufixul -enie.

Pronunție

• AFI: /drə.gə.ləˈʃe.ni.e/

Substantiv

Declinarea substantivului drăgălășenie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	drăgălășenie	drăgălășenii
Articulat	drăgălășenia	drăgălășeniile
Genitiv-Dativ	drăgălășeniei	drăgălășeniilor
Vocativ	drăgălășenie	drăgălășeniilor

1. gingășie, grație, drăgălășie (în înfățișare sau comportare).
2. (la pl.) atitudine plină de atenție, de tandrețe față de cineva; gesturi tandre, dezmierdări.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online