înfățișare

română

Variante

• înfățoșare

Etimologie

Din a înfățișa.

Pronunție

• AFI: /ɨn.fə.ʦi'ʃa.re/

Substantiv

Declinarea substantivului înfățișare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	înfățișare	înfățișări
Articulat	înfățișarea	înfățișările
Genitiv-Dativ	înfățișării	înfățișărilor
Vocativ	înfățișare	înfățișărilor

1. acțiunea de a (se) înfățișa și rezultatul ei; prezentare, descriere, zugrăvire.
2. (jur.) prezentare a unei persoane citate în fața unei autorități judiciare, a unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală; dezbatere în fața unei instanțe.
3. termen de judecată.
4. (concr.) aspect sub care se prezintă un lucru sau o ființă; configurație.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• asfințirea

Referințe

• DEX '98 via DEX online