De la Wikționar, dicționarul liber
Substantiv
Declinarea substantivului drănicer |
| m. |
Singular |
Plural |
| Nominativ-Acuzativ |
drănicer |
drăniceri |
| Articulat |
drănicerul |
drănicerii |
| Genitiv-Dativ |
drănicerului |
drănicerilor |
| Vocativ |
drănicerule |
drănicerilor |
- meșteșugar care face dranițe sau acoperă casele cu draniță.