drumar

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din drum + sufixul -ar.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
drumar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ drumar drumari
Articulat drumarul drumarii
Genitiv-Dativ drumarului drumarilor
Vocativ drumarule drumarilor
  1. (reg.) drumeț.
  2. lucrător la amenajarea drumurilor.


Traduceri

Referințe