dual

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză duel < latină dualis.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
dual
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dual duale
Articulat dualul dualele
Genitiv-Dativ dualului dualelor
Vocativ dualule dualelor
  1. număr gramatical care indică în unele limbi două obiecte ori ființe alcătuind de obicei o pereche.


Traduceri

Anagrame

Referințe