dulcinee

română

Etimologie

Din franceză dulcinee.

Pronunție

• AFI: /dul.ʧiˈne.e/

Substantiv

Declinarea substantivului dulcinee
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dulcinee	invariabil
Articulat	dulcineea	invariabil
Genitiv-Dativ	dulcineei	invariabil
Vocativ	dulcinee	invariabil

1. (fam. și ir.) femeie iubită; femeie care constituie obiectul unei iubiri ridicole.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• deceniul
• edenicul

Referințe

• DEX '98 via DEX online