eboșa

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză ébaucher.

Pronunție

  • AFI: /e.bo'ʃa/


Verb


Conjugarea verbului
eboșa
Infinitiv a eboșa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
eboșez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să eboșeze
Participiu eboșat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a lamina un lingou în scopul suprimării, prin comprimare, a golurilor interioare sau uniformizării materialului respectiv.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe