ébaucher

franceză

(français)

Etimologie

Din esbaucher < franceza veche esbosquier, esboskier.

Pronunție

• AFI: /e.bo.ʃe/

Verb

1. a schița (un proiect, etc.), a proiecta
2. a porni, a demara, a începe

s'ébaucher

1. a se forma, a se concretiza, a căpăta contur
2. a se deschide, a se desface

Sinonime

• 1: esquisser

Cuvinte derivate

• désébaucher
• ébauche