ectoplasmă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză ectoplasme.

Pronunție

  • AFI: /ek.to'plas.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ectoplasmă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ectoplasmă ectoplasme
Articulat ectoplasma ectoplasmele
Genitiv-Dativ ectoplasmei ectoplasmelor
Vocativ ectoplasmă ectoplasmelor
  1. zonă periferică a citoplasmei celulare; hialoplasmă.
  2. substanță spirituală pe care spiritiștii susțin că o emană mediile în timpul transei; teleplasmă.


Traduceri

Referințe