efigie

română

Etimologie

Din franceză effigie < latină effigies.

Pronunție

• AFI: /e'fi.ʤi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului efigie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	efigie	efigii
Articulat	efigia	efigiile
Genitiv-Dativ	efigiei	efigiilor
Vocativ	efigie	efigiilor

1. reprezentare în relief pe monede, medalii etc. a chipului unei persoane.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online