chip

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
chip

română

Etimologie

Din maghiară kép.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
chip
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ chip chipuri
Articulat chipul chipurile
Dativ-Genitiv chipului chipurilor
Vocativ chipule chipurilor
  1. față, obraz, figură.
    Un chip oval.
  2. expresie a feței; fizionomie.
    Un chip trist.
  3. înfățișarea sau aspectul unei ființe.
    Avea chip omenesc.
  4. persoană; ființă.
    A văzut acolo multe chipuri.
  5. imagine, înfățișare a unei ființe sau a unui obiect, redată prin desen, pictură, sculptură etc.
  6. fel, mod, gen.
    Scrie într-un chip original.
  7. (rar) modalitate, posibilitate.
  8. (reg.) încercare (de a găsi o soluție).

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

  • (loc.adv.) în chip de... = cu înfățișare de..., asemenea cu...
  • (loc.adj.) fel și chip de... = tot felul de...
  • (loc.adv.) (în sau cu) fel și chip(sau chipuri) = în tot felul, în toate modalitățile posibile.
  • (loc.adv.) cu orice chip = oricum.
  • în(sau cu) nici un chip = nicidecum.

Expresii

  • Nu e chip să... = nu se poate, imposibil să..
  • A nu avea (nici un) chip (să...) = a nu avea posibilitatea, a nu putea (să...)
  • (pop.) A afla chip (și cale) = a găsi un mijloc eficace, o soluție
  • Cu chip să... = ca să..., pentru ca să..., având intenția să..
  • Cu chip că... = sub pretext că..., sub aparența că..


Traduceri


Adverb

  1. (la pl. art.; pop.) vorba vine, cică.
  2. la drept vorbind, nu-i vorbă; ba chiar.


Traduceri

Referințe