egutare

română

Etimologie

După franceză égouttage.

Pronunție

• AFI: /e.gu'ta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului egutare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	egutare	egutări
Articulat	egutarea	egutările
Genitiv-Dativ	egutării	egutărilor
Vocativ	egutare	egutărilor

1. îndepărtare a apei din cărbuni și din minereuri, în silozuri sau în grămezi expuse la aer.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online