Sari la conținut

elefante

De la Wikționar, dicționarul liber

(asturianu)

Etimologie

Din latină elephās, elefantis < greacă ἐλέφας (éléfas).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

elefante m.

  1. elefant





(euskara)

Etimologie

Din latină elephās, elefantis < greacă ἐλέφας (éléfas).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

  1. elefant





(corsu)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

elefante

  1. elefant (mamifer)





(galego)

Etimologie

Din latină elephās, elefantis < greacă ἐλέφας (éléfas).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

elefante m., elefantes pl.

  1. elefant

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse





(italiano)

Etimologie

Din latină elephās, elefantis < greacă ἐλέφας (éléfas).

Pronunție

  • AFI: /e.le.'fan.te/


Substantiv

elefante m., elefanti pl.

  1. elefant

Cuvinte derivate

Expresii





(Papiamentu)

Etimologie

Din latină elephās, elefantis < greacă ἐλέφας (éléfas).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

elefante m.

  1. elefant

Sinonime





(português)

Etimologie

Din latină elephās, elefantis < greacă ἐλέφας (éléfas).

Pronunție

  • AFI: /ɨ.lɨ'ɐ̃.tɨ/
  • AFI: /e.le'fã.tʃi/


Substantiv

elefante m., elefantes pl.

  1. elefant

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate





(sardu)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

elefante

  1. elefant (mamifer)





(español)

Etimologie

Din latină elephās, elefantis < greacă ἐλέφας (éléfas).

Pronunție

  • AFI: /e.le'fan.te/


Substantiv

elefante m., elefantes pl.

  1. elefant

Cuvinte compuse

Expresii