Sari la conținut

elefant

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : Elefant, elefánt
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
elefant
Un elefant african
Un elefant asiatic

Etimologie

Din franceză éléphant, care provine din latină elephantus < greacă antică ἐλέφας (eléphas), genitivul ἐλέφαντος (eléphantos).

Probabil dintr-o limbă afro-asiatică, confer proto-berberă *eḷu sau egipteană 𓍋𓃀𓅱𓌟 (ȝbw) (ābu).

Pronunție

  • AFI: /e.le'fant/


Substantiv


Declinarea substantivului
elefant
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ elefant elefanți
Articulat elefantul elefanții
Genitiv-Dativ elefantului elefanților
Vocativ elefantule elefanților
  1. (zool.) (Elephas maximus și Loxodonta africana) numele a două animale mamifere din ordinul proboscidienilor, cele mai mari animale terestre de azi, cu pielea groasă și aspră, cu nasul modificat într-o trompă mobilă și cu colți foarte lungi de fildeș.
  2. (argou) persoană cu poziție socială înaltă.

Sinonime

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Expresii

  • A avea memorie de elefant = a fi ranchiunos, a nu uita un rău făcut de cineva
  • Cimitir de elefanți = echipă sau instituție cu medie de vârstă ridicată
  • (vulgar) Trompă de elefant și coaie de nurcă = meniu sofisticat

Vezi și


Traduceri

Referințe





(shqip)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

elefant

  1. elefant





(aragonés)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

elefant

  1. elefant (mamifer)





(català)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

elefant

  1. elefant





(dansk)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

elefant

  1. elefant





(furlan)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

elefant

  1. elefant (mamifer)





(Ladin)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

elefant

  1. elefant (mamifer)





(norsk)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

elefant

  1. elefant





(occitan)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

elefant

  1. elefant (mamifer)





(rumantsch)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

elefant

  1. elefant (mamifer)





(dolnoserbski)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

elefant

  1. elefant (mamifer)





(hornjoserbsce)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

elefant

  1. elefant (mamifer)





(svenska)

Etimologie

Din suedeza veche elefant < latină elephantus.

Pronunție

  • AFI: /ele'fant/


Substantiv


Declinarea substantivului
elefant
c. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ elefant elefanten elefanter elefanterna
Genitiv elefants elefantens elefanters elefanternas
  1. elefant

Cuvinte compuse