enantiomorfie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză énantiomorphie.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
enantiomorfie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ enantiomorfie invariabil
Articulat enantiomorfia invariabil
Genitiv-Dativ enantiomorfiei invariabil
Vocativ enantiomorfie invariabil
  1. (fiz.) proprietate a unor substanțe de a cristaliza în două forme, dintre care una este imaginea simetrică a celeilalte în raport cu un plan; enantiomorfism.


Traduceri

Referințe