raport

De la Wikționar, dicționarul liber
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
raport

română

Etimologie

Din franceză rapport.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
raport
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ raport raporturi
Articulat raportul raporturile
Genitiv-Dativ raportului raporturilor
Vocativ raportule raporturilor
  1. legătură între două sau mai multe persoane, obiecte, fenomene, noțiuni pe care gândirea omenească o poate constata și stabili; relație.
  2. (mai ales la pl.) contact, legătură între mai multe persoane, instituții etc.; relație.
  3. (mat.) câtul dintre două mărimi de același fel, exprimate în aceleași unități.
  4. relație (numerică) între două valori.

Cuvinte compuse


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
raport
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ raport rapoarte
Articulat raportul rapoartele
Genitiv-Dativ raportului rapoartelor
Vocativ raportule rapoartelor
  1. comunicare scrisă sau orală făcută de cineva în fața unei adunări, a unei autorități etc., cuprinzând o relatare (oficială) asupra unei activități personale sau colective; textul acestei comunicări.
  2. scurtă prezentare orală asupra situației trupei făcută de un militar în fața superiorului său; ora, momentul când se face această prezentare.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • În raport cu... = față de..., în comparație cu..
  • Sub raportul (sau sub acest raport, sub diverse raporturi, sub toate raporturile) = din acest punct de vedere (sau din diverse puncte, din toate punctele de vedere, sub toate aspectele)
  • A se prezenta (sau a ieși, a fi scos) la raport = a se prezenta (sau a fi chemat) în fața unui superior pentru a-și susține o doleanță sau a răspunde pentru o greșeală săvârșită


Traduceri

Referințe