encliză

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză enclise, germană Enklise.

Pronunție

  • AFI: /en'kli.zə/


Substantiv


Declinarea substantivului
encliză
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ encliză enclize
Articulat encliza enclizele
Genitiv-Dativ enclizei enclizelor
Vocativ encliză enclizelor
  1. atașare a unui cuvânt, a unei silabe sau a altui element neaccentuat la cuvântul precedent; postpunere.


Traduceri

Anagrame

Referințe