enunța

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză énoncer.

Pronunție

  • AFI: /e.nun'ʦa/


Verb


Conjugarea verbului
enunța
Infinitiv a enunța
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
enunț
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să enunțe
Participiu enunțat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a formula, a exprima, a expune o idee, o teorie etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe