epifenomen

română

Etimologie

Din franceză épiphénomène.

Pronunție

• AFI: /e.pi.fe.no'men/

Substantiv

Declinarea substantivului epifenomen
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	epifenomen	epifenomene
Articulat	epifenomenul	epifenomenele
Genitiv-Dativ	epifenomenului	epifenomenelor
Vocativ	epifenomenule	epifenomenelor

1. fenomen secundar care însoțește un alt fenomen esențial, fără să-l influențeze.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online