epiu
Etimologie
Din franceză épi.
Pronunție
- AFI: /eˈpiw/
Substantiv
| Declinarea substantivului epiu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | epiu | epiuri |
| Articulat | epiul | epiurile |
| Genitiv-Dativ | epiului | epiurilor |
| Vocativ | epiule | epiurilor |
- dig de piatră sau de nuiele, construit transversal, cu un capăt încastrat în mal, pentru a regulariza cursul apei, a-i micșora lățimea sau a apăra malurile de eroziuni.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online