eructa

română

Etimologie

Din franceză éructer.

Pronunție

• AFI: /e.ruk'ta/

Verb

Conjugarea verbului eructa
Infinitiv	a eructa
Indicativ prezent pers. 1 sg.	eructez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să eructeze
Participiu	eructat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) (med.) a râgâi.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cauter
• căruțe
• cuarte
• curtea
• cutare
• acruțe
• ceruta
• curate
• certau

Referințe

• DEX '98 via DEX online