espalier

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

engleză

(English)

Etimologie

Împrumutat din franceză espalier, care provine din italiană spalliera < spalla („umăr”).

Pronunție

  • (Anglia) AFI: /ɪˈspalɪə/, /ɛsˈpælɪeɪ/
  • (SUA) AFI: /ɪˈspæljɚ/, /ɪˈspæljeɪ/


Substantiv

espalier, pl. espaliers

  1. (agr.) spalier
  2. (bot.) spalier


Verb


Conjugarea verbului
to espalier
Infinitiv to espalier
Prezent simplu
pers. 3 sg.
espaliers
Trecut simplu espaliered
Participiu trecut espaliered
Participiu prezent espaliering
  1. (bot.) a forma o plantă ca spalier

Vezi și

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Din italiană spalliera < spalla („umăr; spate”).

Pronunție

  • AFI: /ɛs.pa.lje/


Substantiv

espalier m., espaliers pl.

  1. (agr.) spalier
    Un espalier chargé de fruits.
  2. (p.ext.) spalier
    Des arbres en espalier.
  3. (la gimnastică) spalier

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Referințe





norvegiană

(norsk)

Etimologie

Împrumutat din franceză espalier, care provine din italiană spalliera < spalla („umăr”).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
espalier
n. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ espalier espaliert espalier/espalierr espalierne
  1. (agr.) spalier

Referințe