umăr

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
umăr

română

Etimologie

Din latină humerus.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
umăr
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ umăr umeri
Articulat umărul umerii
Dativ-Genitiv umărului umerilor
Vocativ umărule umerilor
  1. parte a corpului omenesc corespunzătoare articulației dintre mână și trunchi.
  2. parte a unui obiect de îmbrăcăminte care acoperă umărul.
  3. (fig.) culme a unui deal, a unui munte.
  4. partea bombată de lângă gâtul unui vas.
  5. proeminență pe suprafața unui obiect, care servește ca reazem altui obiect.
  6. parte a jugului care se așază pe gâtul vitelor.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • Umăr la umăr = alături, unul lângă altul; împreună, uniți
  • A pune umărul = a ajuta efectiv la îndeplinirea unei acțiuni; a sprijini
  • A da (sau a ridica etc.) din umeri = a-și exprima nedumerirea, neștiința, indiferența etc. printr-un gest de ridicare a umerilor
  • A se uita la cineva (sau a privi pe cineva) peste umăr = a se uita la cineva disprețuitor, batjocoritor
  • (pop.) A-și lua călcâiele (sau picioarele) de-a umeri = a fugi
  • A pune (cuiva ceva) pe umeri = a încărca, a împovăra (pe cineva) cu o vină


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
umăr
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ umăr umere
Articulat umărul umerele
Dativ-Genitiv umărului umerelor
Vocativ umărule umerelor
  1. umeraș.


Traduceri

Anagrame

Referințe