estouro

portugheză

(português)

Etimologie

Din verbul estourar.

Pronunție

• AFI: /ɨʃ'to.ɾu/

Substantiv

estouro m., estouros pl.

1. explozie, crăpare, plesnire, pocnet, pocnitură, trosnitură
2. (fig.) succes imprevizibil

Sinonime

• 1: estalo

Cuvinte apropiate

• estourado
• estourar

Etimologie

Derivat regresiv din estourar.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru estourar.

Referințe

• Dicionário Priberam da Língua Portuguesa
• Wiktionary
• Wikcionário