estouro

De la Wikționar, dicționarul liber

portugheză

(português)

Etimologie

Din verbul estourar.

Pronunție

  • AFI: /ɨʃ'to.ɾu/


Substantiv

estouro m., estouros pl.

  1. explozie, crăpare, plesnire, pocnet, pocnitură, trosnitură
  2. (fig.) succes imprevizibil

Sinonime

Cuvinte apropiate

Etimologie

Derivat regresiv din estourar.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru estourar.

Referințe