trosnitură

română

Etimologie

Din a trosni + sufixul -tură.

Pronunție

• AFI: /tros.ni'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului trosnitură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	trosnitură	trosnituri
Articulat	trosnitura	trosniturile
Genitiv-Dativ	trosniturii	trosniturilor
Vocativ	trosnitură	trosniturilor

1. faptul de a trosni; zgomot specific produs de un obiect când plesnește, când crapă etc.; pocnitură, pârâitură, trosnet.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online