exeget
Etimologie
Din franceză exégète.
Pronunție
- AFI: /eg.zeˈʤet/
Substantiv
| Declinarea substantivului exeget | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | exeget | exegeți |
| Articulat | exegetul | exegeții |
| Genitiv-Dativ | exegetului | exegeților |
| Vocativ | exegetule | exegeților |
- persoană care practică exegeza; specialist în exegeză.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via dexonline