exeget

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză exégète.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
exeget
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ exeget exegeți
Articulat exegetul exegeții
Genitiv-Dativ exegetului exegeților
Vocativ exegetule exegeților
  1. persoană care practică exegeza; specialist în exegeză.


Traduceri

Referințe