exhaustiv

română

Etimologie

Din franceză exhaustif.

Pronunție

• (silabație morfematică) AFI: /eks.ha.us'tiv/

Adjectiv

Declinarea adjectivului exhaustiv
	Singular	Plural
Masculin	exhaustiv	exhaustivi
Feminin	exhaustivă	exhaustive
Neutru	exhaustiv	exhaustive

1. (livr.) care epuizează un subiect; complet, în întregime.

Cuvinte derivate

• exhaustivitate

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online