expirație

română

Etimologie

Din franceză expiration < latină expiratio.

Pronunție

• AFI: /eks.pi'ra.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului expirație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	expirație	expirații
Articulat	expirația	expirațiile
Genitiv-Dativ	expirației	expirațiilor
Vocativ	expirație	expirațiilor

1. act fiziologic prin care se elimină din plămâni aerul inspirat; expirare.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• expiratei

Referințe

• DEX '98 via DEX online