expirare

română

Etimologie

Din a expira.

Pronunție

• AFI: /eks.pi'ra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului expirare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	expirare	expirări
Articulat	expirarea	expirările
Genitiv-Dativ	expirării	expirărilor
Vocativ	expirare	expirărilor

1. faptul de a expira; expirație, săvârșire; împlinire.
2. scadență a unui termen.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online