făcău

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /fəˈkəw/

Substantiv

Declinarea substantivului făcău
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	făcău	făcaie
Articulat	făcăul	făcaiele
Genitiv-Dativ	făcăului	făcaielor
Vocativ	făcăule	făcaielor

1. roată de moară cu fus vertical; (p.ext.) moară mică (întrebuințată pe apele de munte) având o astfel de roată.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online