vertical
Etimologie
Din franceză vertical.
Pronunție
- AFI: /ver.ti'kal/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului vertical | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | vertical | verticali |
| Feminin | verticală | verticale |
| Neutru | vertical | verticale |
- care este orientat perpendicular pe un plan orizontal; care are direcția căderii corpurilor; (sens curent) care este orientat drept (în sus).
- (adesea adverbial) care vine sau cade drept în jos (de la înălțime).
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului vertical | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vertical | verticale |
| Articulat | verticalul | verticalele |
| Genitiv-Dativ | verticalului | verticalelor |
| Vocativ | verticalule | verticalelor |
- semicerc al sferei cerești care intersectează un plan determinat de verticala locului și de un astru.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online