fălțuit

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a fălțui.

Pronunție

  • AFI: /fəl.ʦu'it/


Substantiv


Declinarea substantivului
fălțuit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fălțuit fălțuite
Articulat fălțuitul fălțuitele
Dativ-Genitiv fălțuitului fălțuitelor
Vocativ fălțuitule fălțuitelor
  1. fălțuire.


Traduceri

Etimologie

Din a fălțui.

Pronunție

  • AFI: /fəl.ʦu'it/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
fălțuit
Singular Plural
Masculin fălțuit fălțuiți
Feminin fălțuită fălțuite
Neutru fălțuit fălțuite
  1. (despre piei tăbăcite) care și-a redus și și-a uniformizat grosimea în urma prelucrării cu falțul.
  2. (despre unele materiale de construcție) care are falț, prevăzut cu falț.
  3. (despre colile unei tipărituri) îndoit și împăturit (în vederea broșării sau a legării).


Traduceri

Anagrame

Referințe